Rezultatele căutării după: sau

  În toate timpurile omul a reprezentat cea mai complexă fiinţă dintre toate cele existente. Odată cu începerea ciclului de viaţă fiinţa umană debutează în iniţierea celei mai mari construcţii pe care o poate realiza vreodată. Din punct de vedere biologic, egalitatea între oameni nu există şi nu trebuie să existe. Aceştia îşi conturează propriile personalităţi, îşi trasează singuri drumurile pe care vor să le urmeze conduşi de nişte indicatoare pe care tot ei le creează. În timp, aceştia îşi … [Citeşte mai departe...]

Lumea seamănă din ce în ce mai mult cu o corabie a oamenilor ieşiţi din minţi şi din fire. Anxietăţile locuitorilor Vestului au născocit corabia plină de nebuni, condusă de nebuni; imagine care a îmbrăcat de-a lungul timpului multe forme: mai o satiră compusă de Sebastian Brant, mai nişte gravuri à la Albrecht Dürer. Satira ‘‘Das Narrenschiff’’ – ‘‘Corabia nebunilor’’ a lui Sebastian Brant – găseşte corespondent în fiecare epocăşi cultură. Anul 2014 va semăna din ce în ce mai mult cu două … [Citeşte mai departe...]

Știți ce îmi displace mie cel mai mult la masa din Sabat la prânz?  Ei bine, nu e numai faptul că se manâncă prea mult și sunt gătite rețete mai alese decât în celelalte zile  - deși prin inspirație divină Ellen White ne-a avertizat cu privire la acest aspect. Cel mai mult îmi displace faptul că în loc să se mănânce mâncarea pregătită, frații încep să mănânce pastori prăjiți, prezbiteri fripți, frați și surori gătite la aburi și alte asemenea delicatese. Cred ca ați prins ideea. continuarea aici … [Citeşte mai departe...]

  “O tragedie nu trebuie neapărat să includă sânge și moarte; este îndeajuns să fie strabătută de acea tristețe maiestoasă care este esența tragediei”.[1] Tristețea este la jumătatea drumului dintre bucurie și durere, un „fel de penumbră sau de clar-obscur”. Tristețea nu e violentă sau brutală prin ea însăși, dar poate distruge permanent sufletul care îi permite o ședere prelungită. Tristețea este un alt ucigaș tăcut al sufletului pentru că „un duh mâhnit usucă oasele” [2]. Tristețea este … [Citeşte mai departe...]

Unul dintre cele mai controversate subiecte  în ce priveşte relaţia de cuplu este problema cântatului. Şi nu mă refer la serenade sau dedicaţii muzicale prin diferite mijloace, ci la cine cântă în casă, cum se obişnuieşte să se spună prin popor. Şi nu doar la nivel de societate se caută răspunsuri la această problemă, ci mai ales la nivel de biserică circulă diverse teorii cu privire la textul biblic ce sugerează ca femeia să fie supusă. Participând la Festivalul familiei intitulat E bine acasă … [Citeşte mai departe...]

  Mă sună un prieten săptămâna aceasta să îmi spună că a luat și el BAC-ul în sesiunea de toamnă. Și nu l-a luat până acum nu pentru că nu a putut, ci pentru că nu a vrut. Înclin să cred că a vrut să se simtă puțin mai special, să arate că poți să fii inteligent și fără un clișeu de examen de grădiniță, că doar asta a devenit bacalaureatul de pe la noi. De aici probabil și răspunsul meu: “Bravo! Acum ai intrat și tu în rândul lumii!”. Ce înseamnă, de fapt, să fii în rând cu lumea? Și i-am dat … [Citeşte mai departe...]

Se întâmplă uneori ca după ce Dumnezeu ne-a iertat şi ne-a curăţit, să fim tentaţi să privim înapoi în trecut. Şi de cele mai multe ori ne reamintim de păcat, durere şi lacrimi. Este bine să ne aducem aminte de unde Dumnezeu ne-a ridicat ca să putem fi mulţumitori pentru Harul Lui, însă de multe ori păcatele din trecut ne reîntorc la starea de amărăciune şi parcă ne paralizează în acel moment. continuarea aici [...] … [Citeşte mai departe...]